Ogar maghiar
(Magyar Agar)

Nota rasa caini (0 voturi):

Istoric

Acest caine de oirigine asiatica : a venit in Europa in secolul al IX-lea odata cu primii maghiari. In decursul secolelor a fost incrucisat cu Greyhound, ceea ce a dus la pierderea unor caractere tipice ; in schimb, silueta lui a devenit mai distinsa. Este putin raspandit.

Caracteristici corp

Ogarul maghiar este un caine tenace, rezistent si neobosit la vanatoare. Corpul este viguros, totusi zvelt, suplu, de forma dreptunghiulara ; capul este lung, in forma de triunghi alungit, craniul relativ lat, cu falci puternice, botul lung, puternic, dar nu prea ascutit, nasul si comisurile bine pigmentate, de culoare inchisa ; ochii de marime mijlocie, de culoare bruna, au o privire deschisa, vie si inteligenta, urechile de marime mijlocie, nu prea fine, atasate destul de sus, sunt purtate atarnand pe jumatate. In forma de "V" sau in forma de "trandafir", niciodata drepte. Gatul, suplu, lung, este musculos, totusi elegant ; trupul este lung si musculos, pieptul adanc si nu prea plat, destul de spatios, abdomenul este usor ridicat, „burta de ogar”, spatele ferm dar elastic, destul de lat, relativ drept sau usor curbat spre sale, coapsa lata, putin cazuta. Picioarele sunt lungi, marcate, labele ferme, bine sprijinite pe pamant, degetele potrivit de lungi, pulpele lungi si late, musculoase si puternice, jaretul lung si uscat, mersul calm si elastic ; coada lunga si subtire, nu prea fina, cu varful putin arcuit, atarna pana la jaret ; in stare de agitatie este ridicata deasupra liniei orizontale dar niciodata deasupra spatelui ; in viteza, la schimbarea directiei, coada este folosita si ca frana. Parul este scurt si neted, bine aderent ; in perioadele friguroase creste mai lung.

Caracter

Este un caine inteligent, deschis, fidel, amabil, modest, rezervat insa prietenos, credincios, vigilent, curajos, sensibil la frig ; este ambitios, dinamic si neobosit pe pistade alergare.

Utilizare

Este folosit la vanatoarea de iepuri si, uneori, la vanatoarea de vulpi. In comparatie cu alti caini, nu are simtul mirosului dezvoltat ne fiindu-i necesar caci vaneaza la vedere : prinde iepurele din fuga. In prezent este folosit mai mult la cursele de ogari, la paza casei sau ca un bun caine insotitor.